luni, 24 decembrie 2012

Scrisoare de la Mos Craciun

Dragii Mosului,


Indata ma pregatesc de calatorie, sacul e plin cu cadouri, sania e pregatita...In cele cateva clipe de ragaz ce mi-au ramas voi asterne cateva ganduri pe hartie.

De ani de zile, primesc in fiecare iarna milioane de scrisori de la voi. Le citesc cu rabdare pe toate si tin cont de dorintele pe care le aveti. Asa ca va cer sa aveti un strop din rabdarea ce o am eu si sa cititi ce va scriu.


Lumea s-a schimbat, o simt in apa, o simt in pamant, o miros in aer. Mult din ceea ce a fost este pierdut...

Oamenii se schimba.
Primesc tot mai putine scrisori, copiii nu mai cred in mine. Parintii uita ca si ei au fost copiii.

Magia Craciunului se pierde...se pierde din cauza ignorantei, ignoranta duce la uitare...
Cand va veti aduna cu totii langa bradul impodobit, alaturi de familie, cu bunatati pregatite pentru zilele de sarbatoare ganditi-va la scrisoarea de la Mos Craciun.

An de an primesc scrisorile voastre in care imi scrieti dorintele voastre si incerc pe cat posibil. Dar niciodata nu m-a intrebat nimeni ce imi doresc de Sarbatori.


IMI DORESC:
Sa nu mai vad oameni tristi!
Sa nu mai vad oameni privind in jos!
Sa nu mai vad oameni rai, egoisti si intoleranti!
Sa nu mai vad suferinta in jur!
Sa nu mai vad oameni ce se dau batuti!
Sa nu mai vad oameni grabiti, macinati de rutina!
Sa nu mai vad zambete false!
Sa nu mai vad oameni mincinosi si ipocriti!
Sa nu mai vad oameni purtand masti!
Sa nu mai vad oameni ce se tem!
Sa nu mai vad oameni ce se lasa prada delasarii, complacerii, indiferentei, nepasarii, mediocritatii!

Sa vad oameni veseli!
Sa vad oameni zambitori!
Sa vad oameni sinceri!
Sa vad oameni rabdatori si toleranti!
Sa vad oameni ce nu se tem!
Sa vad oameni ce isi urmeaza visele!
Sa vad oameni ce lupta pentru idealurile lor!
Sa vad oameni ce au timp sa admire un fulg de nea, o floare!
Sa vad oameni carora le pasa!
Sa vad oameni fericiti!


Cu drag,
   Mos Craciun






duminică, 23 decembrie 2012

Colectez zambete!

Cei ce ma cunosc personal stiu ca...imi lipsesc ceva rotite la mansarda. Dar nu asta e tema postarii, caci motivele pentru care fac pe nebunul nu fac subiectul unei discutii pe blog (poate inca nu).

"Nu sunt perfect! Sunt original!"

Una din ideile mele originale si excentrice e "Colectia de zambete".

E iarna, oamenii sunt infofoliti, pasesc cu greu pe trotuare, se uita in jos.


Parca sunt si mai tristi...
Asa ca afisez tot timpul un zambet larg, privesc drept inainte si incerc sa radiez caldura sufleteasca!

In saptamanile astea dinaintea sarbatorilor mi-am asumat misiunea de a aduce oamenilor un zambet. Dar pentru a fi sigur ca o sa reusesc imi pun "masca" de nebun in autobuzul supraplin arunc glume care fac cate jumatate de autobuz sa rada, sau sunt excentric si port caciula de Mos...

De exemplu eram in autobuz si niste fete au vrut sa coboare, dar aglomeratia le-a impiedicat sa ajunga la usa la timp si autobuzul a plecat. Cu voce deznadajduita au spus "Dar noi voiam sa coboram". Si mi-a scapat putin mai tare decat era necesar "Aveti ambitie!"...Rezultatul: jumatate de autobuz a inceput sa rada si fetele au coborat la urmatoarea statie, dar fara a mai fi atat de triste.

Sau cand copilutii isi trageau mamele de mana si aratau timid spre mine si caciula de Mos Craciun!

Simplul gest de a zambi elibereaza endorfine in corp, care te fac sa te simti bine (aceleasi efecte le au si ciocolata sau sexul).

Nimic nu e mai frumos ca un zambet! Vreau sa vad lumea zambind!
"Zambetul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum". Indiferent cat de greu iti e, gaseste-ti in adancul inimii puterea de a zambi si poate vei primi la schimb un alt zambet.
Nimic nu e mai frumos ca un zambet sincer si inocet!

Vreau sa vad lumea zambind, chiar daca ma sacrific facand lumea sa creada ca-s "choo-chooo" (nu ca mi-ar pasa ce crede lumea.



"Zambetele sunt cuvintele folosite de suflet pentru a vorbi fericirea!" Stefan-Daniel C.

vineri, 21 decembrie 2012

Apocaliptice...ganduri de schimbare


Cica azi ar fi sfarsitul lumii. Iar...

Au fost atat de multe "Apocalipse" anuntate, ca le-am pierdut numarul...doar in 2011 au fost vreo 3. Apocalipsa tinde sa devina ceva "cotidian".

Dar nu e o dezbatere pe tema "Vine sau nu vine?", ci dupa cum zice titlul toata discutia asta mi-a dat o tema de gandire.

Daca ar fi sa fie si sa vina Sfarsitul Lumii, nu spun ca vine, nu cred in asa ceva, dar daca prin absurd am sti ca vine am o serie de intrebari:

Ce regrete ai avea?
Ce ai vrea sa nu fi facut?
Ce ai vrea sa fi facut?
Ce ai vrea sa nu fi spus?
Ce ai vrea sa fi spus?
Unde ai fi vrut sa mergi?
Pe cine ai fi vrut sa inviti in oras?
Pe cine ai fi vrut sa calci pe fata?
Cu cine ai fi vrut sa te impaci?
Pe cine ai vrea sa fi sarutat?

Ia sa va vad...
Ne schimbam vietile? Profitam la maxim de fiecare clipa?

Eu unul sunt sincer si direct....De ce? Nu vreau sa am regrete. Si daca ar fi sa mor in seara asta sau maine sa nu regret nimic.

Voi?

marți, 11 decembrie 2012

Paradoxul Autobuzului

Pe zi ce trece realizez ca nu traiesc in Romania, ci in Absurdia, taramul in care ilogicul si irationalul sunt legile ce guverneaza realitatea si in care paradoxul e o stare de a fi.

In Suceava mea natala exista o companie de transport in comun TPLS.
O minunatie de companie!

Si are de cativa anisori niste autobuze noi si frumoase luate la second-hand din Franta. Niste autobuze extrem de practice: 27 de locuri pe scaune, 50-70 in picioare (in teorie).
Vara e extraordinar sa circuli cu autobuzul! Afara cu 28-35 de grade, la nivelul asfaltului se resimt peste 40, dar in autobuz sunt 50!!! Gemuletele minuscule sunt speciale pentru autobuzele cu aer conditionat, aerisirea e infima prin urmare. Si aerul conditionat e sublim, dar lipseste cu desavarsire! Era mai ieftin fara aer conditionat, la ce ne trebuia?

Dar nu asta e problema!
Paradoxul!!!

Autobuzele sunt tot timpul pline! Sute, chiar mii de elevi au abonamente (subventionate in parte de Primarie), mii si mii de pensionari care cand se plictisesc de televizor se plimba cu autobuzul pana la Mall si inapoi (eventual cumpara cate un covrig ca sa nu se intoarca cu mana goala) si miile de salariati care au abonamente nesubventionate si cei ce isi achizitioneaza bilet de la taxatorii din autobuz (deci 0 calatorii frauduloase).

Dimineata la 7 autobuzele ajung tixite in statia principala a celui mai mare cartier al orasului (Burdujeni) si care e a 2 sau a 3-a statie de la capetele de linie. De multe ori trebuie sa astepti vreo 3-4 autobuze sa nu mergi ca in conserva.

In toamna a dat Guvernul a gramada de bani sa acopere datoriile acestei minunate companii!

Paradoxul este ca aceasta minunata companie ai carei taxatori sunt platiti cu minimul pe economie, soferii pe aproape, ai carei autobuze sunt mereu pline, care primeste subventii multe.....este in pierderi!

Mai e ceva de spus?


 V-am pupat din mers!

sâmbătă, 8 decembrie 2012

Vânând himere


E o idee, e un gand, e parte a vietii mele...ba nu! e insasi esenta vietii mele!
De fiecare data cand m-am aflat in postura de scriitor am simtit ca prin ceea ce pun pe hartie impartasesc lumii sentimente, idei si ganduri din cele mai profunde. Dar acum cand trebuie sa scriu si sa trec la a scrie direct despre idei nu ma mai pot ascunde in spatele unor metafore sau a unor personaje.

Sa fim sinceri cu noi insine! De ce nu putem fi sinceri? De ce nu ne recunoastem defectele?

Ne lasam macinati de rutina. Facultate, loc de munca...venim acasa ne uitam la tv, bantuim pe net toata noapte. Suntem macinati de rutina si dependenti de tehnologie!

Afisam zambete false, glumim cu oameni pe care nu ii suportam, mintim cu degajare.

Inchidem cu zeci de lacate si ignoram ceea ce simtim si ceea ce gandim.


Ne ascundem in spatele atator masti, jucam atatea roluri incat uitam sa ne traim vietile! Ne lasam macinati de rutina si uitam/ignoram ceea ce iubim cu adevarat.

Sub masca lui "Nu am timp!" nu facem ceea ce vrem sa facem cu adevarat! Uitam ca avem pasiuni: citit, filme, muzica, plimbari, fotografie, scris, pictat....sau orice alta pasiune nu imi trece acum prin minte! Uitam? Ignoram? Sau doar devenim indiferenti?

          Va instig la revolutie si la anarhie! Sa luptam impotriva unor lucruri ce sunt fundamentate in fiinta noastra. La o revolutie personala, o noua forma de anarhie: axata impotriva delasarii, complacerii, indiferentei, napasarii, mediocritatii!


          Vânând himere


Valori, principii si idealuri! 
Sunt unul din cei care nu sunt fericiti cu chestii materiale. Imi asigura anumite necesitati, dar nu e esential pentru viata. Tintesc spre inaltul cerului. Toata utopia descrisa mai sus e suficienta pentru implinirea sufleteasca.

Dar unii dintre noi au visele bantuite de o Himera.

Da, o visez pe EA. Nu stiu cand o voi intalni, dar daca nu am curajul sa o caut nu o voi gasi. E greu sa o descriu pe EA: inteligenta, amuzanta, empatica, pasionata, visatoare, idealista...

E o Himera. E Himera mea!


"Lup
singuratic

trist
si
tacut

planuri,
vise,
idealuri;
marete
toate

inchid
ochii,
sperand
s-adorm

visez!
aceeasi
Himera
ce ca
fumul
dispare
cand
s-o prind"



Dar daca nu visam, daca nu avem idealuri, daca nu credem in noi insine cum am putea sa ne ridicam din pat in fiecare dimineata?
"Should I give up or should I just keep chasing pavements 
Even if it leads nowhere?"

 ...vânând himere...

marți, 28 august 2012

Programare sa mori!

Traim intr-o tara a absurdului si a ridicolului!

Stim cu totii asta, dar in fiecare zi ni se aduc argumente si exemple ca inca ai puterea sa ne frapeze. Mai mare imi e mirarea ca oamenii reusesc sa isi pastreze mintile intacte sau e doar o iluzie si supravietuim cu o doza rezonabila de nebunie? (Eu ies din discutie, insasi farmecul meu sta in nebunia-mi!)

Pentru multi titlul va parea extrem de ciudat. "De ce ai scrie asa ceva?"

Povestea e scurta, simpla si ar fi comica daca nu ar fi asa tragica.

Din timp in timp, nu la intervale regulate, ma apuca dorul de sanatate. Deh! Imbatranesc si scartaie, ba ici, ba colo. Ma apuca cate un avant sa vad toti doctorii si sa imi zica ca sunt (relativ) bine. Asa ca am primit spre conducere un batalion de analize, mai compensate, mai necompensate (e de inteles ca nu imi compenseaza alea "fitoase").

Dar am primit niste analize de astea ordinare (adica de baza). Ma duc la vreo 4-5 laboratoare de analize pregatit sa imi dau sangele. "Ne pare rau, nu avem fonduri". Intr-un fel de asteptat, eram pe data de 26-27. Eu, plin de optimism: "Nu-i problema, nu ma grabesc! Vin pe 1?". "Ne pare rau! Avem programari facute pana la sfarsitul lui octombrie." Acelasi dialog peste tot.

Unde se duc fondurile? Pentru ca din salarii se iau bani (o gramada), de la buget se dau bani. Exista anumite gauri negre in sistem, pe care cei direct implicati le cunosc cu siguranta, dar totusi niciodata nu sunt bani de retete, nu sunt bani de analize?

Daca nu ai bani sa platesti analizele? Daca trebuie neaparat sa le faci sa iti diagnostichezi ceva? Spui bolii sa stea in loc 2-3 luni pana ai programate analizele?

O sa se ajunga intr-o asa situatie absurda sa nu fie fonduri sa vina sa te ia legistul?
O sa trebuiasca sa ne facem programare sa murim?
Nu m-ar mira...

Absurdia, tara mea!

marți, 17 iulie 2012

Losing faith

pierzand credinta
mai pierd
cate-un ciob
de suflet

imi pierd credinta
credinta-n
preoti
sau religii?

pierd increderea-n
notiunea
de familie
sau ce-a ajuns
a insemna?

imi pierd credinta
in prietenie
sau ce-a ajuns sa fie?

imi pierd credinta
sau oameni-s de vina?
meschini
rai
mincinosi
ipocriti

imi pierd credinta?
sau sunt singurul
ce are curajul
de-a fi sincer?

imi pierd credinta?
sau cate-un ciob
de suflet?



sâmbătă, 19 mai 2012

Regasire


izolat
in propriul
purgatoriu
al sentimentelor
topite
de jarul
inimii
ce arde-n
iadul
durerii

brusc
un inger
intinde
sabia-nspre mine!
e gata,
gata chinul!
pace
liniste;
pot si voi
muri
cu dor

dar
pe aripi
lacrimi
se preling
si sting
iadul

pasesc
cu teama
prin raiul
ce pare
pustiu,
caut
ingerul

ingerul
nu e,
caci
inger
imi esti
TU!



marți, 7 februarie 2012

Analizez trecutul, creionez viitorul

Pentru ca se apropie ziua mea de nastere (sa nu va faceti ca uitati de cadouri!) am cazut pe ganduri oarecum.

Indata fac 23 de ani...parca ieri imi puneam "22 de dorinte", imi faceam planuri, puneam idei cap la cap. Si a trecut un an aproape fara sa simt.

Aproape 23...tragem linie si adunam.

Acum analizez cat pot eu de obiectiv ultimul an. Ce am reusit in ultimul an? Din pacate, mult mai putin decat mi-am propus, planuri am in continuare multe si marete, vorba lu' Trump: "If you're going to think anyway, think big". Dar m-am schimbat mult: fizic (din pacate nu am reusit sa cobor sub pragul psihologic de 100 de kilograme), dar si din punctul de vedere al personalitatii.

Am trecut prin multe in ultimul an: am fost tradat de oameni ce ii credeam prieteni, am fost nefericit, am avut esecuri, am suferit.

Dar am avut o sansa pe care putini oameni o au in viata: sansa unui nou inceput.

Am realizat cateva lucruri. EU sunt cea mai importanta persoana pentru mine. Trebuie sa faci sacrificii enorme sa fii fericit. Prieteni sunt acei care iti sunt alaturi cand esti cazut, te ridica, te scutura de praf si iti arata calea. Constiinta propriilor capacitati, dar si a propriilor defecte e esentiala pentru a reusi in ceea ce iti propui. Banii nu sunt totul pe lume (cu toate ca: "Nu poti cumpara fericirea, dar iti poti cumpara un iaht pe care sa fii nefericit"). EA va trebui sa ma caute, am obosit sa alerg dupa zambetul ei de himera.

Poate ca sunt mai "lone wolf", mai incapatanat, usor arogant si mai cinic decat eram inainte...

Dar am realizat ca viata e prea scurta sa iti permiti sa ai regrete: asa ca traiti, iubiti, radeti, plangeti, urmariti-va visele, cautati fericirea.

Si sa inchei in tonul noii directii a blogului: o melodie ce pune lucrurile in perpectiva Take That "When we were young".

sâmbătă, 4 februarie 2012

Adele

Prima mea infuzie de cultura va fi Adele.

Cum a ajuns una din artistele mele favorite?
Toata lumea a auzit de ea: o voce fantastica si versuri ce sunt parca rupte din suferintele fiecaruia dintre noi. Am descoperit intai "Someone Like You", apoi "Set fire to the Rain". Dupa ce am fost fascinat de aceste melodii, eu insumi cautand-o constant pe EA si fiind gata sa fac imposibilul pentru iubire am ascultat cele 2 albume "19" si "21".

Fiecare melodie te roscoleste pana in suflet si te face sa te intrebi: "Should i give up, Or should i just keep chasing pavements". Si nu te saturi ascultand. Si oricat de greu ti-ar fi, pasesti in continuare pe aceleasi alei cunoscute.


vineri, 3 februarie 2012

Noua directie

Va spuneam mai devreme de noua directie ce o voi imprima blogului.
Veti observa in bara de meniu aparitia unor butoane:

Blog - in loc de Home
Muzica - unde va recomand melodii ce mi se par interesante, indiferent de gen: de la jazz la rock, dar va fi MUZICA nu zgomot
Filme - unde va recomand filme ce te pot pune pe ganduri
Carti - genul de carti ce iti schimba viata

Ramasitele Timpului - ceea ce intr-o buna zi va fi cartea mea

O noua directie

Este timpul ca dupa renasterea din propria-i cenusa de la inceputul anului blogul meu va avea o noua directie. Incotro? Nu va temeti, tot voi spune ce am de spus, imi voi sustine ideile si principiile in continuare, voi fi la fel de incisiv cand va conta.Importante vor deveni paginile ce le veti vedea in meniu.Ce vreau sa pun acolo? Va voi prezenta muzica, filme, pictura, fotografie si cel mai important: creatiile mele!
Va salut din mers!

luni, 23 ianuarie 2012

Sustineti-ma!!! Stefan-Daniel Craciun este Student Reprezentant

Alegeri Student Reprezentant!

De ce Stefan-Daniel Craciun?

Atitudine de invingator.
Gandire setata pe performanta.
Curaj de a spune ce gandesc.
Experienta.
Energie.
Capabil.

Sustinere si pe Facebook! Click aici !

vineri, 20 ianuarie 2012

Am avut dreptate!!!

Ce ziceam zilele trecute in articolul asta?

Iata ca postul DigiFilm pe 22 Ianuarie la ora 21:50 difuzeaza filmul "V for Vendetta".
Aici aveti si linkul, pentru ca nu cer sa ma credeti pe cuvant, ci va aduc si dovezi.

Daca ma gandesc la motivatia postului de a difuza filmul imi foarte simplu sa concep o teorie.
Stiti despre conflictul dintre reteaua RCD&RDS si CNA, ai carei membri sunt numiti politic.

E ca intr-o bataie. Daca vezi adversarul jos, ii dai cateva picioare la ficat.
Asa ca RCS&RDS profita de spiritele inflamate.

Cu toate ca sincer, m-as fi asteptat la o astfel de miscare din partea Antenelor.

Dar s-a dovedit ca am avut dreptate, nu?

miercuri, 18 ianuarie 2012

Ar fi interesant, nu?

Mi s-ar parea interesant ca in aceste zile mai tulburi o televiziune sa difuzeze noul meu film preferat: "V for Vendetta".

Chestia e ca probabil postul respectiv ar fi infierat de impartialul CNA.

Dar ar fi interesant, nu?
Ar deschide multi ochi.

luni, 16 ianuarie 2012

Protest sau Vandalism?

Cei ce imi citesc blogul s-ar astepta ca la nivelul de revolta ce razbate din aceste randuri sa fiu unul din primii ce ies in strada sa protesteze.

Am multe suparari:

1. sistemul de invatamant

2. locuri de munca- nu vreau ca singurele posibilitati ale tinerilor absolventi de facultate sa fiu unul din cele 12 supermarket-uri si cele 2 mall-uri din oras...mai nou am auzit ca unei fete i s-a cerut in mall licenta luata cu peste 8,50, pentru postul de vanzatoare!!!

3. sistemul medical- nu mai vreau ca cei mai buni medici sa plece in afara, vreau in tara spitale curate, dotate decent si cu personal profesionist...sa nu te plimbi 3 luni cu analize si sa mori fara diagnostic

4. ca tanar scriitor nu am sanse acordate

5. vreau manifestari culturale in oras: cinema, teatru, opera, concerte

6. vreau parcuri

7. nu mai vreau mizerie

8. nu mai vreau zgomot

9. nu mai vreau aglomeratie

10. nu mai vreau manele de la vecini

11. nu mai vreau taranism si marlanie

12. vreau sa fiu RESPECTAT

13. vreau sa am si sa imi determin singur VIITORUL

Lista ar putea continua!
As putea si ar trebui sa fiu in primul rand de protestari!
Dar nu sunt. De ce?
Pentru ca a inceput ca un protest, o manifestatie pasnica a dat frau liber huliganilor si vandalilor.

Protestul meu este aici!
Vizibil pentru toata lumea!

Instig la CURAJUL DE A SPUNE CE GANDESTI SI CE TE DOARE, dar NU LA VIOLENTA!

duminică, 15 ianuarie 2012

Iaca coincidenta!

Ce va ziceam zilele trecute aici?
Uite ca de ieri-alaltaieri romanilor le-a venit pofta de proteste!
Motivul a fost inlaturarea unuia din putinii oameni care isi fac treaba foarte bine si dezinteresat, un om care se face "vinovat" de mii de vieti salvate de SMURD, al carui parinte a fost.

A inceput incet, cu manifestatii de sustinere, apoi oamenii si-au amintit de toate nemultumirile ce le au.
A fost scanteia ce aprinde butoiul? Sau doar o "faza"?

Vom vedea zilele urmatoare!

Noua adresa

Cu ocazia noii adrese de e-mail pe gmail mi-am zis sa renunt si la vechea adresa pe care aveam blogul.
Cum era vorba aia? Esti batran cand iti faci adresa de e-mail nou, fiind rusinat de cea facuta in adolescenta!

Am facut ceva artificii si iata-ne aici!

luni, 2 ianuarie 2012

I want to play a game!

Cine a vazut Saw stie replica: "I want to play a game"! Cine nu o stie si e slab de inima, sa nu se intereseze!

Cei ce ma cunosc stiu ca nu iau in seama toate aiurelile cu sfarsitul lumii din 2012. In cei aproape 23 de ani de viata ai mei (vedeti ca vine ziua mea!) am trecut prin vreo 10 apocalipse, vreo 3 anul trecut.

Pe plan personal si international 2011 a fost anul schimbarilor si revolutiilor. Asa ca:

In noaptea de Anul Nou m-am uitat la un film extraordinar. Nu va spun inca, o sa vedeti la urma (pun si trailer).
Jocul pe care vi-l propun este simplu: adunati toate cifrele anului. Simplu, nu?
Anul e 2012, calculul vine: 2+0+1+2=5.
Cine mai tine minte numerele romane?
Ei bine 5 este V. Dar acest V este si litera.

Coincidenta face...dar cine mai crede in coincidente?
Hai ca unii v-ati dat seama despre ce film vorbesc.
Nu?

V for Vendetta

duminică, 1 ianuarie 2012

1 Ianuarie 2012

Asaaa! Am sters praful de pe tastatura, acum sa si tastez.

Cum am promis Alexandrei in prima zi a "Apocalipticului" 2012 imi voi reincepe activitatea pe blog.   Check!

Deocamdata nu va infierbant cu idei si ganduri prea multe, nu de alta dar sunteti mahmuri...

V-am pupat din mers!