luni, 6 octombrie 2008

I have the body of a GOD


Sub acest titlu imi incep colectia de articole toamna-iarna.
Toti cei care ma cunosc personal stiu ca sunt mare... si la stat si la sfat.
Dat fiind ca incep sa posed gravitatie proprie am avut multe "reclamatii". Ce sa zici lumii? Dei du nat andarstand.

Idee generala a acestui articol este:"Leave me alone!"
Poza alaturata m-a amuzat imens, dar m-a si linistit intr-un fel.Uai, nu-i gini sa fii imiens, dar iata cel mai graitor exemplu de grasun: BUDDHA.

Si sub titlul "I have the body of a God"(Buddha's a God unless you didnt't now) declar deschisa sesiunea de bagat picioarele in opinia celor care imi critica dimensiunile.

Gagiul de alaturi acum vreo 2500 de ani a creat un nou mod de viata, mai tarziu religie, care lupta impotriva brahma-nismului din India acelei vremi (impartirea societatii pe caste) si sustinea iubirea, pacea si alte chestii simpatice.

Se presupune ca mare parte din ideologia crestina provine din buddhism. Dar asta e o alta discutie ce nu se cuvine a fi purtata aici.

In fine ideea ca dolofanul asta a fost mare smecher la vremea lui, om bun, intelept, daca vreti sa aflati mai multe cititi niste carti(care stie sa citeasca). Omul asta a atins starea de Nirvana (luati si cititi ca nu dau meditatii gratis).

Am citit undeva o fraza superba in simplitatea observatiei pe care o face:

"Buddha e singurul zeu in numele caruia nu s-au purtat razboaie si nu s-a varsat nici un strop de sange"

Uitati in poza de langa cata fericire se vede pe fata lui. Bagati picioarele in ce zice lumea si fiti voi insiva.

Faceti-va un tricou cu mesajul asta si o poza a lui Buddha sa vedeti ce atitudine vor avea cei ce va critica.

Mie nu imi pasa si zic "I have the body of a God". Acum ce ramane e sa ma ridic la macar o zecime din calitatea omului Buddha.

Va salut din mers. Mers spre frigider dupa o gustare.

V-am pupat.

vineri, 3 octombrie 2008

Punct. Si de la capat

Suna ca un cliseu, dar cam asta e...
Incepu iara facultatea...
Sa incepem cu za bighining ca asa-i frumos...
S-a terminat sesiunea de vara, aia din care am iesit ca Dinamo dupa meciul cu NEC (adicatelea cu coada din posesie intre picioarele proprii), a urmat o vara incinsa (toceala cica, scandal de la mama citire), dupe care a urmat sesiunea de restante...
Am iesit bine si din aia, adica am luat tot.
A inceput cazarea, am venit, m-am crucit intai si dupa aia am trecut la facut curat la locul de munca. Cam atat...
A trecut si prima saptamana de scoala si a venit primul weekend cu o tona de invatat.
Dar pana la invatat e seara asta in care ma chinuie talentul artisticos...
Dar vorba lunga saracia omului...am revenit in forta...
V-am pupat

joi, 2 octombrie 2008

De ce "Ramasitele Timpului"


Colegul de camera ma tot intreaba "De ce?".

Timpul...

Trec peste toata partea teoretica...cine vrea sa citeasca mai mult are un link pus la dispozitie.

Se considera ca marimea fizica Timp este ireversibila si unidimensionala. Si acest fapt este axiomatic. Si va ramane asa deoarece nu a fost observat, inregistrat, masurat vreun fenomen care sa ne contrazica.

Timpul este nealterabil, irevocabil, unic, de sine statator. Suna izbitor cu una din definitiile Haosului.

Sunt gata sa accept acest fapt, dar insasi creierul nostru ne invata altceva.

Timpul este reversibil...Amintirea este un instrument extrem de puternic. Existi in acest continuu spatiu-timp, dar in acelasi timp existi si in continuul amintirii. Dar si anticiparea, imaginatia, planificarea sunt tot instrumente prin care devenim piloni in spatiu-timp.

Voi fi contrazis...in fiecare nanosecunda structura organismului se modifica, deci eu cel de acum o secunda nu sunt cel de peste o secunda. As spune ca ai dreptate din punct de vedere fiziologic.

Dar eu cel de acum retraiesc evenimentele trecute sau imi imaginez ce eu voi trai. Cea mai puternica alterare a realitatii e resimtita in timpul somnului, al visului. pentru detalii cititi Freud.

E o notiune abstracta ce incerc sa explic aici...si poate ca nu aici e locul.

Din punct de vedere al creatiei orice este posibil.

Creatia imi da puterea sa fac ce vreau cum timpul cu spatiul. Devin Demiurgul propriului Univers. Un Univers guvernat dupa legile mele. Poate un Univers absurd, abstract...adica dupa chipul si asemanarea mea.

"Ramasitele Timpului" e un concept propriu de viziune asupra Universului. Un titlu pentru o viitoare colectie de povestiri. Povestiri in care un viitor inca nesigur se imbina cu un trecut ce va bantui omenirea generatii dupa generatii.

"Ramasitele Timpului" este un concept prin care Istoria devine doar un pergament in mainile unui scrib agil.

"Timpul se opreşte … Asemeni unei antice picturi, a unui makemono Istoria se derulează , apoi se destrămă încet… Atunci devine azi şi ieri devine mâine…" (C. Stefan-Daniel "Darul Creatiei")