duminică, 14 decembrie 2008

Famelie mare....remuneratie mica...dupa buget

Dragelor si dragilor,

Dupa cum cred ca deja v-ati dat seama e 14 decembrie. Mai putin de 2 saptamani pana la Sarbatorile de iarna, Craciunul (al carui nume il port si eu), Sfantul Stefan(sa nu uitati de cadouri ca va sterg din testament si ca nepot al Mosului nu va mai aduc nimic)....urmeaza Anul Nou si Sfantul Vasile. Dupa aceea Boboteaza...

Pentru acei oameni ca sunt Ortodocsi de rit vechi abia pe 7 ianuarie incep Sarbatorile.

Si ca de obicei in aceste momente ne aducem aminte de familie si bineinteles ca sunt momente minunate pentru toata lumea. Toata familia stand in jurul unei mese bogate, copiii privesc cu jind la pomul incarcat cu bomboane si ciocolate.

De peste tot rasuna colinde, ode ale Nasterii Lui Iisus. Mos Craciun nu trebuie sa se lase prea mult asteptat... Ca mi-am adus aminte, ar trebui sa imi pregatesc si eu costumul de Mos.

Dar cel mai important mi se pare faptul ca acum in Luna Cadourilor ,cum i se zice mai nou, oamenii devin mai buni, mai darnici.

In aceasta perioda ar trebui sa iertam si sa cerem iertare. Caci despre asta este Craciunul: sarbatorim Nasterea Lui Iisus. Intruparea Sa in aceasta lume a fost necesara pentru ca noi sa putem dobandi intrarea in Imparatia Lui Dumnezeu. Restul pana la Inviere il stiti, sper.

Dar in aceste vremuri materialiste Sarbatorile se rezuma la un ospat mare, probabil si o betie pe cinste. Cadourile trebuie sa fie cat mai scumpe si cat mai opulente. Nu mai vorbesc pentru ca as reveni la veche problema cu moda de rahat din zilele astea.

In familiile normale ne rezumam la cadouri practice si cat mai functionale. Pentru ca vorba lu' nenea Iancu: "Famelie mare, remuneratie mica dupa buget". Si tot familiile normale care nu tin cu tot din adinsul sa epateze se arata mai iertatoare si mai darnice in aceste zile.

Atat mai tin sa va spun....acum de Sarbatori cautati in sufletele voastre, intrebati-va inima, cand sunteti alaturi de familie si de cei iubiti analizati ce ati reusit sa realizati in decursul ultimului an, cat de buni ati fost. Ganditi-va si la cei care nu sunt atat de fericiti de soarta si nu isi permit o masa precum a voastra, la cei care nu au un foc sa le tina de cald, la cei ce sunt departe de familii. Ganditi-va si la cei ce au tot ce le trebuie, dar uita ca au si suflet.

De Sarbatori iertati si cereti iertare. Iubiti si fiti iubiti.

V-am pupat.

Va salut din mers.

miercuri, 12 noiembrie 2008

Curaj vs. Fatalitate

Dragelor si dragilor,

In curiozitatea mea de a mai citi cate ceva despre lumea sportului am ajuns pe un site al unui ziar de specialitate. Ei si citind eu articolul spre care e link-ul am avut ceva asemanator cu o revelatie.

Sa va spun povestea mai pe scurt. Robert Muller hockeist de performanta a fost diagnosticat in urma cu ceva vreme cu o tumora pe creier. S-a operat, chimioterapie si a revenit si a facut performanta.

"Doar şapte săptămâni de viaţă. Este tot ce mai poate spera Robert Muller, portarul naţionalei de hochei a Germaniei, operat deja de două ori pe creier pentru îndepărtarea unei tumori cerebrale maligne. Şi totuşi, Muller crede în şansa sa. Mai mult decât atât, se antrenează şi apără în continuare în meciuri oficiale."

Asa incepe articolul. In fine ceva e rau din nou o noua operatie cu un diagnostic crunt. Doar cateva saptamani de trait...

Dar ce m-a surprins si inpresionat la culme e ca nu s-a dat batut. Adica nu s-a trantit la pamant si sa inceapa sa planga ca un tanc. Si-a trait viata in continuare si ce e si mai tare e ca a depasit chiar si cele mai optimiste pronosticuri ale medicilor. Uitati ce declara el:
"Eu nu am nicio problemă. Vreau să trăiesc cât mai mult şi să mă simt bine.Nu cer decât să fiu tratat ca un om normal. Sunt unii medici deranjaţi de faptul că pronosticurile lor nu s-au adeverit? Tot ei sunt cei care spun, în apărarea lor, desigur, că medicina nu e o ştiinţă exactă. Şi încă ceva. Nu vreau să aud de condoleanţe, milă sau alte rahaturi de genul acesta. Nici măcar nu sunt sincere!"

Altceva ce mai vreti? Si noi ne mai plangem pentu niste porcarii. Asta da model de viata.

luni, 6 octombrie 2008

I have the body of a GOD


Sub acest titlu imi incep colectia de articole toamna-iarna.
Toti cei care ma cunosc personal stiu ca sunt mare... si la stat si la sfat.
Dat fiind ca incep sa posed gravitatie proprie am avut multe "reclamatii". Ce sa zici lumii? Dei du nat andarstand.

Idee generala a acestui articol este:"Leave me alone!"
Poza alaturata m-a amuzat imens, dar m-a si linistit intr-un fel.Uai, nu-i gini sa fii imiens, dar iata cel mai graitor exemplu de grasun: BUDDHA.

Si sub titlul "I have the body of a God"(Buddha's a God unless you didnt't now) declar deschisa sesiunea de bagat picioarele in opinia celor care imi critica dimensiunile.

Gagiul de alaturi acum vreo 2500 de ani a creat un nou mod de viata, mai tarziu religie, care lupta impotriva brahma-nismului din India acelei vremi (impartirea societatii pe caste) si sustinea iubirea, pacea si alte chestii simpatice.

Se presupune ca mare parte din ideologia crestina provine din buddhism. Dar asta e o alta discutie ce nu se cuvine a fi purtata aici.

In fine ideea ca dolofanul asta a fost mare smecher la vremea lui, om bun, intelept, daca vreti sa aflati mai multe cititi niste carti(care stie sa citeasca). Omul asta a atins starea de Nirvana (luati si cititi ca nu dau meditatii gratis).

Am citit undeva o fraza superba in simplitatea observatiei pe care o face:

"Buddha e singurul zeu in numele caruia nu s-au purtat razboaie si nu s-a varsat nici un strop de sange"

Uitati in poza de langa cata fericire se vede pe fata lui. Bagati picioarele in ce zice lumea si fiti voi insiva.

Faceti-va un tricou cu mesajul asta si o poza a lui Buddha sa vedeti ce atitudine vor avea cei ce va critica.

Mie nu imi pasa si zic "I have the body of a God". Acum ce ramane e sa ma ridic la macar o zecime din calitatea omului Buddha.

Va salut din mers. Mers spre frigider dupa o gustare.

V-am pupat.

vineri, 3 octombrie 2008

Punct. Si de la capat

Suna ca un cliseu, dar cam asta e...
Incepu iara facultatea...
Sa incepem cu za bighining ca asa-i frumos...
S-a terminat sesiunea de vara, aia din care am iesit ca Dinamo dupa meciul cu NEC (adicatelea cu coada din posesie intre picioarele proprii), a urmat o vara incinsa (toceala cica, scandal de la mama citire), dupe care a urmat sesiunea de restante...
Am iesit bine si din aia, adica am luat tot.
A inceput cazarea, am venit, m-am crucit intai si dupa aia am trecut la facut curat la locul de munca. Cam atat...
A trecut si prima saptamana de scoala si a venit primul weekend cu o tona de invatat.
Dar pana la invatat e seara asta in care ma chinuie talentul artisticos...
Dar vorba lunga saracia omului...am revenit in forta...
V-am pupat

joi, 2 octombrie 2008

De ce "Ramasitele Timpului"


Colegul de camera ma tot intreaba "De ce?".

Timpul...

Trec peste toata partea teoretica...cine vrea sa citeasca mai mult are un link pus la dispozitie.

Se considera ca marimea fizica Timp este ireversibila si unidimensionala. Si acest fapt este axiomatic. Si va ramane asa deoarece nu a fost observat, inregistrat, masurat vreun fenomen care sa ne contrazica.

Timpul este nealterabil, irevocabil, unic, de sine statator. Suna izbitor cu una din definitiile Haosului.

Sunt gata sa accept acest fapt, dar insasi creierul nostru ne invata altceva.

Timpul este reversibil...Amintirea este un instrument extrem de puternic. Existi in acest continuu spatiu-timp, dar in acelasi timp existi si in continuul amintirii. Dar si anticiparea, imaginatia, planificarea sunt tot instrumente prin care devenim piloni in spatiu-timp.

Voi fi contrazis...in fiecare nanosecunda structura organismului se modifica, deci eu cel de acum o secunda nu sunt cel de peste o secunda. As spune ca ai dreptate din punct de vedere fiziologic.

Dar eu cel de acum retraiesc evenimentele trecute sau imi imaginez ce eu voi trai. Cea mai puternica alterare a realitatii e resimtita in timpul somnului, al visului. pentru detalii cititi Freud.

E o notiune abstracta ce incerc sa explic aici...si poate ca nu aici e locul.

Din punct de vedere al creatiei orice este posibil.

Creatia imi da puterea sa fac ce vreau cum timpul cu spatiul. Devin Demiurgul propriului Univers. Un Univers guvernat dupa legile mele. Poate un Univers absurd, abstract...adica dupa chipul si asemanarea mea.

"Ramasitele Timpului" e un concept propriu de viziune asupra Universului. Un titlu pentru o viitoare colectie de povestiri. Povestiri in care un viitor inca nesigur se imbina cu un trecut ce va bantui omenirea generatii dupa generatii.

"Ramasitele Timpului" este un concept prin care Istoria devine doar un pergament in mainile unui scrib agil.

"Timpul se opreşte … Asemeni unei antice picturi, a unui makemono Istoria se derulează , apoi se destrămă încet… Atunci devine azi şi ieri devine mâine…" (C. Stefan-Daniel "Darul Creatiei")

sâmbătă, 28 iunie 2008

Ce-ar fi daca-ar fi....Review al unei vieti

Sunt obost si probabil (mai mult ca sigur) aberez dupa o noapte alba in care am incercat sa invat. Spun incercat pentru ca sunt atat de freaked out ca nu a intrat nimic in creier.

Ma inspaimanta gandul la viata mea.

Am 19 ani (cand am implinit 19 ani :((?). Bineinteles ca in februarie, dar nu asta e chestiunea principala. Insasi conceptul de a fi major care ma inspaimanta.

Ar trebui sa fiu deja pregatit pentru viata, sa iau decizii importante. Stiti voi...Chestiunile importante ce iti vor influenta tot restul vietii. Ei bine...nu sunt pregatit pentru asa ceva. Marea majoritate poate ca nu suntem, dar eu sunt cel mai putin pregatit.

In cateva zile termin sesiunea, implicit si primul an. Nu un prim an pe cat de stralucit ma asteptam sa fie. Adica nu a fost stralucit deloc. Nu a mers deloc cum ma asteptam. Facultatea, planuri, viata, pasiuni. Sa le iau rand...Facultatea nu a fost deloc ceea ce ma asteptam, prea teoretica, fara sa invat nimic practic. Poate din anul trei...Poate...Planuri...nici unul nu s-a realizat...

A fost un an greu, dar inca nu e gata.

De vreo 3-4 ani am observat o chestiune ingrijoratoare: uit frecvent. Bine ca eram uituc de mic, dar acum s-a accentuat. Ce am invatat azi maine e posibil sa fi uitat deja. Probabil ca de asta...Dar vor fi voci ce vor spune ca sunt lenes. Da, sunt extrem, incredibil de lenes, dar ce sens are sa te chinui sa inveti ceva ce intr-un an ai si uitat? De exemplu nu mai tin minte mai nimic din toata materia clasei a 12-a. Exemplu gresit pentru ca in clasa a 12-a, sa fim seriosi nu s-a prea facut scoala. Bine materiile de Bac la care am invatat mai mult decat la celelalte.

Am un rahat de metabolism...fac sport, dau jos din cele kile in plus, ma las din varii motive, jap! kilele vin inapoi. Dar sunt lenes pentru ca nu mentin un program regulat de exercitiu fizic.

Nu invat destul, nu imi dau silinta destul, nu am destula vointa...eu nu...

Anul acesta mai mult ca oricand am dezamagit pe toata lumea...fosti colegi, fost profesori, actuali profesori, rude...

Dar cel mai mult pe mama. Mama cea fara de care nu as fi fost ce sunt astazi...nu as avea nici macar jumatate din personalitatea pe care o am. Si-a pus sperantele in mine sa reusesc, sa fiu un om exceptional, sa o fac mandra...dar nu am reusit...

Nu stiu exact: Asteptarile au fost prea ridicate sau eu am fost prea jos?

Eu am fost prea jos, mult prea jos de data asta.

Nu, nu ma voi plange de chestiunile care mi-au deranjat copilaria, de toate acele secrete intunecate ale fiecaruia dintre noi...cu toate ca Freud avea dreptate.

Am devenit mult prea complex (a se citi ciudat) pentru a mai crede ca si maine e o zi. Fiecare minut care trece, nu se mai intoarce oricat de fantezisti putem fi (adica eu).

Timpul trece...trece...si odata trecut...nu mai ai cum sa-l dai inapoi. Oricat de mult ai vrea, nici macar o secunda nu se mai intoarce, precum fumul iesit pe horn.

Dar sa nu mai vorbim de stres-ul zilnic, de bolile variate, poluare fonica, a apei, a aerului...toate alea, radiatii, microunde, toate sunetele acelea enervante date de aparatele prin care circula curent electric si.....

Atata timp pierdut...pentru ce? Stai 16-17 ani intr-un sistem de invatamant imperfect, dupa care ai un loc de munca vreo 40 de ani, iesi la pensie, iti vezi nepotii crescand, apoi mori. PUNCT.

Asta daca ai noroc. Daca nu ai noroc o sa fie un sofer nebun, tu neatent, o boala (sunt mii care te pot omora fara sa iti dai macar seama sau ai ghinion si-ti cade o tigla de pe un bloc fix in moalele capului....

Te zbati 45 de ani, inveti intr-o scoala, muncesti ca negru' pe plantatie, ai copii mari de acum, si BANG...shit happends...Si atunci pentru ce te-ai mai chnuit? Te chinui o viata sa strangi, sa agonisesti, sa ai tu si copii o viata buna mai tarziu?

Viata e prea scurta ca sa te chinui aiurea. Ar trebui sa faci doar ce conteaza, ceea ce te face fericit, ORICE.

Mi-am revizuit viata si sincer, nu prea mi-a placut ce a iesit la urma...doar chestii notabile cat sa umpli o pagina de caiet.

Asa ca: Ce-ar fi daca ar fi sa ai o sansa sa o iei de la capat? Ce ai schimba? La tine, la ceilalti, la intreaga lume... Ce te-ar face fericit? Sau ce i-ar face pe ceilalti fericiti? Ai incerca sa schimbi lumea? Sau te-ai duce in excursii sa fotografiezi locuri minunate? SAU? SAU?

Eu unul, as putea scrie un roman cu ce as vrea sa schimb....

Va salut din mers...

marți, 17 iunie 2008

Teatru Radiofonic


Caldura...

E infiorator de cald...

Ma gandesc cu placere la casa bunicilor. In "Casa sus", acolo unde e ger si vara...Acolo vreau sa fiu acum.

Vreau la bunici. Vreau in locul copilariei mele.

Dar acolo nu mai este Tata Traian ,asa cum ii spuneam bunicului noi nepotii.

M-a apucat nostalgia, dorul de copilarie si de inocenta...

Bunicutul avea in fiecare seara o poveste pentru noi. Povesti din copilaria sa, din tineretea sa...Totul era atat de fascinant pentru noi. Povesti ascultate cu sufletul la gura.

Abia asteptam seara...cu o noua poveste...

Dupa ce am invatat sa citesc, am citit povesti, basme, romane de aventura, romane stiintifico-fantastice...

Mai tarziu am inceput sa scriu la randul meu.

Probabil de la bunicul am mostenit pasiunea pentru povesti...

Tot la bunici am auzit pentru prima oara teatrul radiofonic. Pe Radio Romania Actualitati se difuza seara teatru, opere ale literaturii universale.

Ieri am devenit nostalgic si am cautat pe internet piese de teatru.

Aseara a fost "Numele Trandafirului" de Umberto Eco si "Cei trei muschetari" de Alexandre Dumas. Astazi a fost "Baltagul" de Sadoveanu si "
Jucatorul" de maestrul Dostoievski.

Alaturi de Teleenciclopedie, Teatrul Radiofonic este una dintre cele mai bune chestiuni culturale facute de regimul comunist. Se difuza la orele de seara cand lumea statea in casa si dupa jurnal primeau o portie de cultura.

Pentru mine teatrul de seara era ceva nemaipomenit, astfel am facut cunostina inaite de a putea citi cu marile opere ale culturii universale.

Va ofer in continuare cateva opere...

Fiodor Mihailovici Dostoievski
Jucatorul


Fiodor Mihailovici Dostoievski
Asculta mai multe audio Diverse »

Strigoii - H. Ibsen


Strigoii - H. Ibsen
Asculta mai multe audio Diverse »

UMBERTO ECO - NUMELE TRANDAFIRULUI


UMBERTO ECHO - NUMELE TRANDAFIRULUI
Asculta mai multe audio Muzica »

Baltagul - Mihail Sadoveanu


Baltagul - Mihail Sadoveanu
Asculta mai multe audio Divertisment »

Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo


Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo
Asculta mai multe audio Divertisment »

Oliver Twist


Oliver Twist
Asculta mai multe audio Diverse »

Anna Karenina


Anna Karenina
Asculta mai multe audio Divertisment »

Saptamana aceasta se difuzeaza pe Radio Romania Actualitati o serie faimoasa Decameromul lui Boggacio. Asa ca daca aveti copii sau pentru copii din inmile voastre porniti radioul.

Va salut din mers!

duminică, 15 iunie 2008

Vorba de Duminica

Iata ca se apropie de final inca o saptamana...

O saptamana in care v-am neglijat...ca e sesiune...

E cald, prea cald pentru gustul meu. Pana si vantul s-a topit, norii s-au evaporat... Betoanele dogoresc crunt...

Toata saptamana au fost nori pe cer, nori amenintatori, nori ce purtau furtuna in miezul fiintei lor. A plouat in Suceava, in Bucuresti, in Gura Humorului....

Doar in nenorocitul asta de Iasi nu a vrut sa ploua. Chibutii or sa spuna ca a plouat...eu le spun ca cele 5 minute de taraiala nu se pun...

Vreau sa ploua, sa ploua...apa sa patrunda in adancul fiintelor noastre...sa curete rautatea, prostia, ignoranta, nefericirea...

Vreau sa ploaua !

Caldura mare...Vorba lu' Caragiale...Caldura mare monser...

Sa fac o recapitulare a acestei minunate saptamani...

Minunata pe naiba...pana miercuri a fost joaca de-a invatatul (toti ati avut sesiuni) si a fost meciul nationalei, cel cu frantujii aia broscari si poponari...aia de impune trend-urile in haine, masini, arta, dar de fapt e poponari cu o cultura de KKT. Miercuri examen, bineinteles picat...prin interventia unor numerosi factori, am avut ghinion (am fost pregatit sa stiti, dar profa..., sa o ia naiba...).

Pana joi la amiaza draci ca am fost picat...Si joi seara (daca nu stiti deja) meciul cu Italia. Cand ne-am batut cu echipa campioana mondiala de la egal la egal...si bineinteles ca a fost egal...S-au facut destule comentarii pe marginea acestui meci, pe care l-am fi putut castiga.

Tot joi seara, Olanda (da exact aceiasi pe care i-am batut din offside) au spulberat cocoselul galic...Ar fi hilar sa ne calificam cu 2 puncte, daca broscarii si macaronarii fac 0-0.

Vineri m-am apucat de invatat la Electrotehnica...am fentat examenul de sambata...l-am amanat pt 30...si azi...azi am invat iar...ca m-a mancat in zona dorsala si m-am culcat la ora 8 asera si la ora 3 asta-dimineata defilam prin camera...la 4 ma apucam de invatat si la ora 8 jumate' mai bagam un oui de somn...pana la 11 juma' cand (da ati ghicit) m-am apucat iar de citit. Am fost la vot...si acum astept sa se faca seara si implicit racoare.

Zvon de bere...

Va salut din mers...

duminică, 8 iunie 2008

Despre IUBIRE

Era si cazul sa vorbesc despre asa ceva.

De mii de ani se incearca o definire a iubirii...filosofi...poeti...

Ideea mi-a venit de la un link trimis de IoGina ...

IUBÍRE, iubiri, s.f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste pentru o persoană de sex opus; relaţii de dragoste; amor, iubit1. ♦ Sentiment de afecţiune (şi admiraţie) pentru cineva sau ceva. – V. iubi.

IUBÍR//E ~i f. 1) v. A IUBI şi A SE IUBI. 2) Sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; dragoste; amor. 3) Ataşament sufletesc (simpatie, prietenie, afecţiune) puternic faţă de cineva sau ceva. /v. a iubi

DRÁGOSTE, dragoste, s.f. I. Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor. ♢ Loc. adv. Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros. ♢ Loc. vb. A prinde dragoste de (sau pentru, faţă de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva). ♢ Expr. A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi (sau a se sfârşi, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă. ♦ (Concr.) Fiinţă iubită; p. gener. ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. ♦ Legătură sexuală; relaţii amoroase. II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dinţate şi cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria). – Din sl. dragostĩ.

Cateva definitii din DEX ce va pot ajuta in a stabili un cadru...

Ce as putea sa va spun eu nou? Mai ales dupa zecile poezii de Eminescu, Blaga, Stanescu, Labis...

Dar si Aristotel, Kant, Freud si multi altii.

Doar ca atunci cand iubesti...intregul Univers este o extensie a ratiunii tale innebunite de parfumul persoanei iubite, de insasi existenta acelei fiinte angelice...

Atunci cand iubesti, simti ca plutesti....ca sa fac si o rima....

Dar adevarul este ca, asemeni lui Dionis din cea mai tare opera a lui Eminovici, simti ca poti sa faci orice, sa muti luna de pe cer, sa faci stelele sa sclipeasca mai intens....te simti atotputernic cand esti iubit...

Dar cand doar iubesti fara sa exprimi ce simti...tinzi sa devii EMO(ca tot e la moda...cu toate ca mai bine de trei sferturi din cei care fac misto nici macar nu stiu ce e aia sa fii EMO).

Le Rochefoylard spunea atat de frumos..."Toate pasiunile ne fac sa comitem greseli, dar pe cele mai ridicole le comitem din dragoste".

Dar si Patsy Cline: "I'm crazy for trying,/Crazy for crying/And I'm crazy for loving you".

Cuvinte frumoase...dar in viata de zi cu zi? In viata de zi cu zi...ai scoala daca nu ai norocul sa fii cu 3 ani mai varstnic decat mine...ai familie, intelegad mama, tata care te streseaza de note...ai job, daca esti norocos...si o iubita...asta daca esti si mai norocos....

Acu' vreo 2 saptamani revedeam "What women want" cu Mel Gibson...un film absolut genial...un tip reuseste sa asculte gandurile femeilor ce-l inconjoara....mama, prietenele mamei, colege de serviciu, o angajata sinucigasa, fosta sotie, fiica adolescenta ce-i reproseaza absenta din viata eu timo de 15 ani, portarul(o negresa super funny) si cel mai important sefa pe care vrea sa o sape si de care se indragosteste...

Dar iubirea/dragostea e acel sentiment care iti este infiripat in inima dupa ce vezi "A Walk to Remember" (ca deh, sunt si eu oleaca de cinefil).


Romeo si Julieta e stupid...aia doi se sinucid...din cauza ca mesajul lui nu ajunge la ea din cauza carantinei...da tragic aveti dreptate...

"Love me if you dare" e unul din cele mai tari filme de dragoste dn istorie. Acolo iubire adevarata.

Toti colegii mei au avu tiubite in generala..."se combinau"...ca ciutanii imbecili...pupaturi si cam atat...ca erau prea ciutani. Dar nici unul nu a iubit cu adevarat...erau doar relatii de astea de 1-2 luni...Care ajungea la 3 luni cu cineva intra in Hall of Fame.

In liceu au inceput sa apara iubiri...amoruri...Dar doar 2 sau 3 cupluri au rezistat...bravo lor...

Acum cica in facultate ar trebu sa iti cunosti iubirea/persoana alaturi de care iti vei petrece restul vietii. Referitor la asta:

" Un cuplu in varsta sta ca intotdeauna pentru micul dejun pe terasa. Deodata sotia se apleaca peste masa si ii trage sotului una de-l lipeste cu spatele de scaun. O vreme e liniste, apoi intreaba batranul mirat:
- Pentru ce dracu' a fost asta?
- Pentru 45 ani de sex nereusit.
El sta pe ganduri afundat in scaun. dupa o vreme, se ridica si ii trage femeii una peste cap de zboara cu tot cu scaun.
- Da' tu de ce ai facut asta? zbiara ea la el.
- De unde dracu stii tu diferenta dintre un sex reusit si unul nereusit?"


Cam asta e ideea generala a articolului de mai sus .Toate cuplurile(marea majoritate a celor pe care le cunosc si sunt de varsta apropiata de a mea) se bazeaza pe aceasta completare naturala/instinctiva...spuneti-i cum vreti sex sau oricum...

Dragostea si faptul de a face dragoste e ceva rar....sa reusesti sa te conectezi cu persoana ce conteaza mai mult decat tine insuti pentru tine la un nivel spiritual, mai sus decat imbratisarea placerii trupesti...la un nivel in care spiritele se contopesc si devin unul pe culmile iubirii.

Sa asculti aceeasi muzica (sa arati pesoanei ce-ti este draga trupa/formatia WITHIN TEMPTATION), sa va placa aceleasi filme, sa fiti intotdeauna pe aceeasi lungime unda...sa va completati reciproc ...ea sa fie "the better side of me".



Daca vreti sa invatati ceva despre iubire/dragoste adevarata va recomand 2-3 filme geniale: What women want, Love me if you dare si What dream may come.

Dar ce pot sa va spun eu este ca iubirea/dragostea este acel simtamant cand insasi esenta fiintei tale/esenta spiritului tau cere pe cea/cel(ca am si cititori doamne/domnisoare/domnisori ce slujesc curcubeul) pe care o/il iubesti.

Atunci cand tu nu mai contezi, doar cel de langa tine...cand visele, sperantele, dorintele ei/lui primeaza in fata tuturor instinctelor de conservare si supravietuire imprimate adanc in codul nostru genetic.

Iubirea este un sentiment unic ce te apropie de gratia divina.

Va spun din experienta.

vineri, 6 iunie 2008

Vaticanul, Extraterestrii si BigBang-ul


Tocmai ce am terminat de citit un articol de pe Associated Press (la recomandarea lui Ciprian S., care e sa se simta) in care era citat un nu-stiu-ce-expert care incerca sa faca legatura intre religie si stiinta (nenea fiind seful astromon de la Observatorul Vaticanului).

Ia fiti atenti ce spune nenea...:” Believing that the universe may contain alien life does not contradict a faith in God”. Nu, pe bune? Oare de cate conclave a fost nevoie sa se decida asa ceva? Si a naibii chestie la vreo zi-doua da si NASA o declaratie tot pe tema extraterestrilor.

Cei care ma cunosc stiu ca eu sunt baiatul cu S.F.-ul. Asa ca pentru mine orice e posibil.

Dar totusi...sa chibitez si eu...

Am 2 mari teorii (ale conspiratiei) pe aceasta tema. Luati si notati :

1. NASA se pregateste sa declasifice niste hartoage, ca parca 50 sau 70 de ani stau “Top Secret” si au pus la cale un plan prin care sa evite isteria generala, avand in vedere suspiciunile populatiei in ceea ce priveste Aria 51, Tungaska si altele.

2. A fost descoperita o rasa extraterestra cu care vom intra in contact cat de curand....Si Biserica Catolica nu vrea sa isi piarda din start ceva potentiali “clienti”. Cine a citit Dune stie de noile versiuni de carti sfinte in care omul era pus in centrul tuturor fiintelor inteligente. Si cine nu isi aminteste Inchizitia si Cucerirea Americilor...apasi, incasi...in sir indian...un preot ii sfintea/boteza si la rug cu ei... Si ordinele calugaresti misionare...

Ma tem cel mai mult de un nou Ev Mediu. Biserica incearca sa ii atraga de partea ei pe oamenii de stiinta, pe scriitori...se va crea un mediu favorabil...Mai ales ca se fac pregatiri pentru programe spatiale majore...

Cam ciudata aceasta schimbare de pozitie a Vaticanului. Si declaratia acelui Sef Astromon cum ca Big-Bang-ul e o explicatie viabila pentru Univers...cum ca s-a produs totul cum spun fizicienii si astrofizicienii, dar noi nu suntem un rezultat intamplar...

Am fost dintotdeauna de accord cu teoria asta, si ca lumea o fost create in 7 zile...dar ce sunt 7 zile intru Gratia Lui Dumnezeu? O zi intru Dumnezeu poate fi o vesnicie, o era...oricat...Chestie care mi-a fost spusa si de vreo 2 teologi...asa ca nu aruncati cu pietre. Cam asta vor mintile inguste de la Vatican sa spuna, doar ca au cam facut eroare in politica lor..declaratia aceasta ca stiinta si religia ar trebui sa fie comune e facuta cu vreo 6oo ani cam tarziu.

Nu ar fi pierdut atata popularitate daca nu ar fi fost niste minti inguste sip line de rautate...

Astept cu mare interes o campanie de brain-waashing (chestie care folosind o logica de bun-simt urmeaza sa se intample cat de curand dupa astfel de declaratii soc) si o campane de marketing intens al caror scop este sa stearga neincrederea generala in ceea ce priveste Vaticanul (neincredere ce a inceput sa se instaleze de vreo 8oo de ani).

Adevarul e ca Vaticanul a dat lovitura cu aceasta declaratie. Orice s-ar spune Vaticanul are stil...

Si sa mai spuna careva ca-s nebun...

Deja?!?

Dragelor si dragilor.

Gata!

School’s Out!

De fapt doar perioada de predare. Mai e un HOOOOOP. Da, ati ghicit. Sesiune!

As vrea sa spun ceva inteligent pe tema asta, dar e sesiune...nimic legat de inteligenta aici...doar memorare. Formule peste formule...exercitii... Stiti si voi cum este...

Sunt 5 la numar Muncile lui Hercule... Programare, Circuite electrice, Electrotehnica, Mecanica si EDCO( Ec. Diferentiale si Calcul Operational). E chiar mai nasol decat suna.

Asta e! Dar vorba aia: “las’ ca ma fac eu mare”.

O sa treaca si sesiunea asta, dar mai rau este ca maine incepe (pe langa invatat intensive...ya sure!) Euro 2oo8. Si iar vorba aia...”sesiuni sunt 2 pe an, dar Campionate Europene sunt odata la 4 ani”.

Dupa multi ani...parca vreo 8 a ajuns si Romanica noastra la un turneu final... Daca nu stiti suntem in grupa C alaturi de Italia (campiona mondiala), Franta (vicecampiona mondiala) si Olanda. Italia si Franta fiind si principalele favorite.

Daca acum 4 ani Grecia producea o surpriza de proportii castigand Titlul European...anul acesta toata lumea spera la o prestatie de nivelul Grecei de acum 4 ani.

Sa fim realisti. Chiar daca s-au accidentat ceva jucatori ai echipelor rivale, acele echipe au rezerve de calibru, jucatori de talie mondiala care pot inlocui cu succes pe cei accidentati.

Eu ma mir si acum cumde ne-am calificat...mai ales cu ce lot s-a jucat. Nu mai spun decat atat: domnul Piturca detine 5% din Steaua...asa s-ar explica prezenta lui Ghionea (bun jucator, dar proaspat revenit dupa o lunga perioada de absenta), Radoi (expertul in amenajarile bancilor de rezerza si Ciachi Cian de meserie), Dica (care s-a culcat pe-o ureche...) si bineinteles Banel (chiar daca jucam singuri...cu banel pe teren tot exista riscul sa luam bataie).

Eu as spune sa ne bucuram de cele 3 meciuri...si daca terminam grupa cu 1 punct...sa petrecem...

Dar vom trai si vom vedea...ca poate-s eu prea pessimist...

Va salut din mers....

marți, 3 iunie 2008

The Man from Earth

Incep din acesta seara un set de articole in cadrul carora va voi prezenta filme care m-au impresionat.
Prima propunere este un film ABSOLUT GENIAL: The Man from Earth
Am vazut de trei ori acest film si inca nu m-am saturat, e absolut fascinant. Aceasta productie este un ultim omagiu adus scriitorului...astfel aparand unul din cele mai bune filme facute vreodata.
Un cu multa pasiune si talent, atat din partea scenaristului, dar si a actorilor.
E vorba de profesorul John Oldman care se pregateste sa se mute. Un grup de 6 colegi si prieteni se aduna pentru o petrecere de ramas bun. De ce se muta? Intrebare ce ii framanta pe toti. Raspunsul e simplu, de o sinceritate dezarmanta...Dar sunt pregatiti sa afle adevarul?
Cabana devine linistita asteptand caderea noptii si a povestii...toata lumea este aproape de foc, foc ce ii aduce aminte lui John de tinerete. Povestea e o calatorie prin intreaga Istorie de la uneltele de piatra, la Buddha, Iisus si pana in zilele noastre.
O poveste ce pare desprinsa ori din fantasmele unui nebun ori din penelul unui creator genial.
Coloana sonora este magnifica, si se imbina perfect cu atmosfera filmului si a povestii spuse de John.




Mare-i gradina Ta, Doamne!

Iata ca si prin alte parti exista specimene....


Dupa ce a luat toti banii, hotul a vazut o sticla de Scotch pe un raft si i-a cerut vanzatorului s-o bage si pe aceasta in punga.
Vanzatorul a refuzat, motivand ca nu crede ca hotul are varsta legala pentru a-i putea da alcool. Hotul a insistat ca are varsta, insa vanzatorul a replicat de fiecare data ca nu-l crede fara dovezi. Drept urmare hotul a scos permisul auto si i l-a aratat vanzatorului pentru a-si dovedi varsta. Tipul a studiat bine
actul, dupa care a recunoscut ca nu are dreptate si i-a dat hotului sticla.
Dupa ce hotul a parasit magazinul, vanzatorul a sunat la politie si le-a dat acestora numele si adresa din permis. Hotul a fost arestat in mai putin de doua ore.
sursa: umornegru.ro



duminică, 1 iunie 2008

Votul si Ziua Copilului

Inca un 1 Iunie.

De data aceasta departe de casa si de mama. Sa nu ma intelegeti gresit…am si tata…dar totusi fara mama nu as fi fost ce sunt astazi. Fara mama nu as fi avut curajul, puterea, intelepciunea sa imi formez personalitatea.

Dar in acest an in loc sa ma intorc de la scoala (eventual cu un buchet de flori) sa o imbratisez si sa ne bucuram de aceasta zi impreuna…eu sunt la facultate.

Nu mi-au placut niciodata emisiunile pentru copii. Mi se pareau atat de ridicole. Parca pe vremea mea altfel erau si desenele animate. Vesnicul Cartun Netuorc in limba engleza…Tom si Jerry, Looney Toons, Macron One(e o poveste mai lunga aici) si toate celelate care mi-au fericit copilaria. Ca si multi dintre cei e varsta mea am inceput sa inteleg engleza datorita Cartoon.

Acum desenele sunt oribile, grafic si tematic. Parerea mea sincera e ca pot avea consecinte urate usupra ulterioarei dezvoltari a copiilor. Au asa un efect puternic asupra lor. Imi amintesc acum de verisorii mei innebuniti de Scubi Du…de pe cand nici nu isi scriau bine numele. Eu ma uitam la desene ca un mijloc de relaxare (nu intelegeam pe atunci conceptul si acum vorbesc dintr-un punct de vedere mai matur asupra problemei…si avand si ceva cunostinte despre psihologie).

Am facut parte si din Salvati Copiii la un moment dat al vietii mele…cred ca aveam 12-13 ani. Incep sa imbatranesc…nu imi mai aduc aminte atat de bine lucruri importante pentru dezvoltarea mea ca fiinta umana.

Eram fascinat de cunoasterea Cartei (nu nu cartii, a Cartei asupra Drepturilor Copilului…nici asta nu mi-o mai aduc aminte bine). Mi-am facut prieteni atunci, aveam parte si de consiliere acolo…nu ca aveam probleme…dar m-au ajutat sa-mi conturez temerile, punctele forte, sa-mi intaresc punctele slabe. Incepeam sa imi cunosc drepturile…opinie, cuvant, exprimare, religie…Ma faceau sa ma simt mai confident in propriile forte.

Despre asta ar trebui sa fie 1 Iunie.

Despre copii ce la 18 ani devin maturi. Au drept de vot, drept de a conduce o masina, au drept de a isi autodetermina viitorul. In clasa a saptea am participat la un concurs organizat de LADO (Liga pentru Apararea Drepturilor Omului). Mult din ce stiam de la Salvati Copiii se ragasea si in Carta pentru Drepturile Omului.

Am aflat multe din drepturile si indatoririle mele ca si cetatean al acestei tari. Toate aceste nu le-am facut pentru diploma primita., a fost pentru ca voiam sa stiu cat mai multe, voiam sa stiu despre tot ce nu regaseam in nici unul din manuale. Pe vremea aceea inca mai doream sa fiu avocat. Sa ajut oamenii aflati la necaz si mai ales pe cei nedreptatiti.

1 Iunie ar trebui sa fe o zi in care sarbatorim copii, pe viitorii medici, ingineri, jurnalisti, pictori, psihologi, piloti si toate celelalte profesii existente. Ar trebui sa fie o zi in care mai mult ca niciodata isi afla drepturile, libertatile, dar si responsabilitatile ce ii asteapta. Ar trebui sa fie o sarbatorire a vietii, in care natura renascuta in timpul verii sa se umple mai mult ca oricand de rasete de copil.

Oamenii mari ar trebui ca astazi sa uite de suparari, sa arunce pentru o zi toate ingrijorarile si tristetile, sa inlocuiasca fruntile incruntate cu fete pline de zambete si fericire.

Dar astazi…mai mult ca in orice alt an am avut parte de un 1 Iunie politic sau politizat daca va place mai mult.

Astazi a fost Vot. Vot pentru alegerea administratiei locale. Ca si tot ce inseamna politica in tara aceasta, mai bine spus pe planeta aceasta e plin de minciuni, promisiuni desarte, prefacatorie, grija subita pentru cetatean, campanii de discretitare, bani cheltuiti aiurea.

Astazi au fost alesi cei care timp de 4 ani ne vor minti cu zambetul pe buze si pana la urmatoarele alegeri ne vor face brain-washing. Desigur a fost doar primul scrutin, dar vorba aceea : “the damage has already been done”.

Sunt un sceptic din nastere in ceea ce priveste politica, dar tot vorba ceea “runs in the family”.

Urasc felul in care ne trateaza in campanii si felul in care ne trateaza in restul celor 4 ani. Oamenii simpli nu conteaza decat in zilele dinaintea votului.

Urasc sistemul de vot. Cei care au vazut “Idiocracy” ma inteleg ce spun…cei ce nu ma inteleg le aduc vorbele lui Alexandru lapusneanu “Prosti, da’ multi”. Uitati ce a fost comunismul…

Urasc sistemul social. Politica pentru mase…asta da opiu al popoarelor…asta e si democratia…iluzia ca parerea ta conteaza, impresia ca ai un strop de putere...

Urasc politica…

Dar totusi astazi am mers la vot..ca de fiecare data de cand am acest drept constitutional. Si e secret asa ca nu va pot spune cu cine am votat.

DAR AM VOTAT ! Si sunt mandru de acest fapt. Deoarece am incercat sa previn ca decizia asupra viitorului meu sa fie luata de o turma de oameni de Neanderthal vrajiti de discursurile pompoase ale politicienilor, de micii si berea cu culoare politica, de concerte...

AM VOTAT astfel incat sa nu am mustrari de constiinta ca cineva mai putin inteligent, mai putin informat, cu o personalitate mai slaba decat a mea sau cineva influentabil a decis pentru mine.

AM VOTAT! Dar dupa cum spunea un mare om…cineva pe care il respect …Domnul Gheorghe Marchitan…”sa fie prezenta la vot 80%, si din toate astea 70% sa nu fie validate…“. Astazi am inteles ce voia sa spuna...Acesta e singurul fel in care putem protesta, in care le aratam ca nu avem pe cine vota...sa le aratam ca nu ne pasa de ei. Pentru ca noi tot aici vom fi...in apartamentele noastre, pe cand ei tot in birouri vor fi. E o tampenie ca ii amendam la vot. Votam cu altcineva...si tot acelasi rahat va fi.

DAR EU AM FOST LA VOT!

AM FOST UNUL DIN CEI 49,38% CE AU ALES SA VOTEZE.

AM FOST LA VOT PENTRU CA IMI PASA DE VIITORUL MEU SI AL COPIILOR MEI!

AM ALES SA NU RAMAN FRUSTRAT IN CASA!

AM ALES SA NU MA MAI COMPLAC IN MIZERIA DIN SOCIETATEA NOASTRA!

AM ALES SA NU MAI FIU IGNORANT!

AM ALES SA IMI SPUN PAREREA ORICAT DE PUTIN AR FI CONTAT!

AM ALES SA ALEG!

AM FOST LA VOT!

vineri, 30 mai 2008

Aventuri cu Sistemul Medical Romanesc

Iertata sa fie absenta prea indelungata….din motivul simplu ca muza a trebuit sa isi ia doua zile liber…Asta e viata…
Azi am mers la baschet….nimic special doar ca un prieten a calcat stramb si I s-a umflat enorm glezna.
In jur de 13:40.
Prima oprire DISPENSARUL FACULTATII.
Bneinteles doar o asistenta. . Primul ajutor a constat intr-o fasa aplicata pe picior. In timpul pansarii o intrebare imbecila “Te doare?’. NU CUCOANA are glezna cat soldul bineinteles ca il doare. Doar cand paseste….
Avem 2 optiuni: asteptam o ora pentru o trimitere sau mergem direct la urgente. Bineinteles ca nu vrem sa mai asteptam .
Ora 14:00.
La urgente coborati din taxi il caram pana la UPU (Unitatea Primire Urgente) si de acolo suntem trimisi la poarta…de la poarta inapoi la UPU.
Era deja 14:20.
Intra baiatul acolo…eu si cu celalat stam afara si asteptam…se mai deschide usa…mai tragem u ochiu’ tot pe scaun asteptand prietenul nostru. Dupa vreo jumatate de ora este dus sa i se faca o radiografie…
Dupa care este lasat afara sa astepte medicul….
O doamna/domnisoara medic trece pe langa noi si ii spune ca vine IMEDIAT…tin sa subliniez imediat.
Am admirat toate domnisoarele medic/studente de pe acolo…foarte frumoase ce-i drept…mai puternc fiind efectul acestora decat al oricarui analgezic…
Am facut poante pe seama prietenului nostru….am discutat vrute si nevrute…
Dupa o ora suntem si noi bagati in seama.
I se explica de nevoia de conprese cu gheata…tinerea piciorului ridicat…lipsa de efort pentru o saptamana…un unguent si nste calmante.
Imediat ni se va da reteta. Ne-am speriat avand in vedere ca ultimul IMEDIAT a durat O ORA.
Diclofenac, Keratin (parca...ceva de durere) repaos la pat o saptamana cu piciorul ridicat PE O PERNA si gheta aplicata pe locul inflamat.
Era ora 16:40….parca…
Adica WTF?!?
Cum naiba pentru gheata, perna, Diclofenac si analgezice eu il tineam doar 3 minute. Si nu am strop de pregatire medicala…
Adica WTF?!?
Inteleg a durat maxim jumatate de ora radiografia…dar totusi…inca o ora pt o foita PARAFATA pe care sa scrie “piciorul ridicat (pe 1 [erna)” si un tratament pe care si eu il puteam recomanda….
Adica WTF?!?
Trebuie sa sangerez? Sa fiu pe moarte?
Sper sa nu fiu nevoit sa merg la urgente.
Un calcul simplu…de la 13:30 cand se loveste pana a 16:30? Trei ore pentru un rahat de hartiuta….pe care si bunica il putea :”prescrie”.
ADICA WTF?!?
TREI nenorocite de ore…cand se putea rezolva totul in maxim jumatate de ora.
Adica 2 ore si jumatate perdute aiurea. In tot timpul cat am asteptat umflatura s-a redus considerabil. Mai statea outin si era vindecat.
Am mai observat ca in Sistemul Medical din aceaasta minunata tara Imediat=1 Ora. Ma gandesc cu groaza ce se intampla daca eram rugati sa “asteptam putin”…cred ca si acum eram acolo.
Deci daca nu va curge sange sau sunteti pe moarte…taiati-va o vena poate sunteti bagati in seama.
De altfel inarmati-va cu rabdare si poate ca pana sunteti bagati in seaman u va vindecati prin natura autovindecarii naturale a corpurilor noastre…
Deci avem de ales..ori mergem la urgentas unde asteptam, asteptam si ca bonus inca ceva timp de asteptare, ori ne vindecam natural, ori medicina traditionala, ori taiem o vena (pt sange) Sperand sa fim bagati in seama ori pur si simplu murin…
In afara cladirilor ce pareau recent bombardate…si a domnisoarelor medic/studente foarte plina de importanta (ca sa nu zic greata, ingamfare, mandrie, nas pe sus…si alte calitati derivate din fite), am observat si incredibila atentia acordata nfericitului ce are nevoie de atentie medicala…
ADICA WTF?!?
Iti fura efectiv din salariu 8% sau chiar 13%(asa stiam…puteti sa ma contraziceti) te trateaza ca pe un rahat de la marginea drumului lasat ca un calator grabit spre a intampina o furtuna. Servicii execrabile. Cladiri vechi si neingrijite. Indiferenta personalului. Nepasare pt cel ce asteapta de 3 ore un rahat de hartie (completabila in 3 minute) si o confirmare ca nu ai nimic rupt.
Adica WTF?!?
Trageti voi concuziile ca eu sunt obosit dupa asa experienta…frustrare, nervi, draci, oftica, asteptare
Vorba aceea “Traim in Romania…SO WTF?!?”.

miercuri, 28 mai 2008

EuroVision si muzica autohtona

Chiar astazi am citi pe un site ceva interesant despre aceasta editie a EuroVisionului. Iata despre ce este vorba:
Strategie de marketing castigatoare
Atat germanii, cat si britanicii sustin ca rusul Dima Bilan a castigat Eurovisionul datorita voturilor obtinute din partea fostelor tari din blocul sovietic.

Si totusi, judecand la rece, Rusia si-a dorit din tot sufletul castigarea acestui concurs, investind 500.000 de euro doar in productia melodiei "Believe". Pentru realizarea acestui cantec, rusii au apelat la cel mai tare producator muzical din lume: americanul Timbaland !

Nu mai are rost sa spunem ca el se ocupa de artisti precum Madonna sau Justin Timberlake .

In plus, Dima Bilan a venit cu un show inteligent in care au aparut doua vedete de talie internationala: patinatorul Evgeni Plushenko si violonistul maghiar Edvin Marton - cu tot cu Stradivariusul lui.

Toate aceste ingrediente, corelate cu influenta Rusiei in zona de est a Europei au trimis Eurovisionul in Rusia, spre stupoarea vesticilor.”
Se pare ca anul acesta rusii vor totul…Fotbal, muzica, alegeri…Sincerele mele felicitari pentru ei. Trebui sa va fac o dezvaluire inainte de a trece mai departe, Sankt Petersburg este unul din putinele locuri pe care as vrea sa le vizitez (nefiind un mare turist). In general sunt un mare admirator al culturii ruse literatura si filosofie in principal.
Dar iata altceva de pe acelasi sait(cica sait e in DEX dimpreuna cu maus):
Fanii cer boicotarea Eurovisionului
In timp ce Dima Bilan a fost felicitat de Putin si Medvedev pentru aceasta performanta, britanicii au declansat scandalul, denuntand "Mafia din Europa de Est".

Motivul este lesne de inteles: Andy Abraham, reprezentantul Marii Britanii, s-a clasat pe ultima pozitie, desi cantecul nu a fost rau deloc.

Gazda traditionala a Eurovisionului din Marea Britanie, Terry Wogan, a declarat ca se gandeste serios sa se retraga, spunand ca Eurovisionul nu mai are nicio legatura cu muzica.

Mai mult, fanii britanici au cerut oficial boicotarea acestui concurs, iar politicienii le-au cerut celor de la BBC sa inceteze sa mai transmita materiale legate de Eurovision.
Capat de linie?
Dupa finala, Terry Wogan a spus: "Sunt dezamagit pentru ca Andy a cantat foarte bine. Cu siguranta merita mai multe puncte. Fanii au dreptate cand spun ca Eurovisionul nu mai este un concurs muzical.

Eu trebuie sa ma gandesc serios daca mai vreau sa fac asta. Mai mult, reprezentatii tarilor vestice trebuie sa judece la rece daca mai are sens sa mai participe la acest concurs".

Cat despre fani, ei sunt fermi: "E timpul ca Europa de Vest sa iasa din aceasta farsa. Tarile estice se voteaza intre ele.

Noi am putea organiza un concurs similar impreuna cu Australia si Statele Unite".

Revenind la politicieni, Richard Younger-Ross i-a rugat pe cei de la BBC sa-si retraga sprijinul financiar pentru acest show. "Este clar ca voturile se bazeaza pe prietenii intre tarile vecine.

Muzica nu mai are nicio legatura cu acest concurs. Este vorba despre politica si nu despre cele mai bune cantece".

In conditiile in care britanicii isi vor retrage sustinerea financiara, iar nemtii vor face acelasi lucru, Eurovisionul ar ramane fara doua dintre cele 4 tari finantatoare.

Sa fie oare un moment decisiv in istoria acestui show? Timpul va oferi raspunsul la aceasta intrebare...”
Nu am putut sa nu observ acest vot preferential catre Mama Rusie…cu toata simpatia mea pentru ei.
Chiar am reascultat melodiile de pe podium…Parerea mea (ca si ascultator obiectiv de muzica…si vorba aia stiu cate ceva despre muzica buna) piesa Greciei e foarte captivanta..te prinde ca intr-un fel de vraja…Melodia Rusiei e de asemenea foarte buna…
Preferata mea este melodia Greciei…Dar parerea mea nu prea conteaza.
DAR ce naiba cauta Ucraina pe podium? Tot nepotism?
Si sa nu uitam Romania.
Aceasta combinatie de romana si italiana nu a prins…dar asa e romanul la pomul laudat se duce si-l fura. Daca Traistariu a avut success cu Tornero in italiana hai si noi. Cam proasta idea. Fara voturile fratilor de peste Prut si al capsunarilor din Spania…pacat ca nu participa si Italia ca mai aveam 12 puncte.
Mi s-a parut foarte slaba piesa celor doi romani. Parerea mea!
Compozitorii si interpretii autohton trebuiau sa ia ca exemplu fostele piese castigatorare sau macar pe cele de pe podiumurile editiilor trecute.
Incerc darn u pot sa compar Tornero sau piesa Luminitei Anghel cu piesa de acest an. Ca san u mai vorbim de Secret Combination sau Believer. Si cele de anii trecuti Ruslana, Elena Paparizou (sper ca am scris bine), Lordi.
Astept fara interes Cerbul de Aur sa vad ce de pe ce vedete mai dau jos praful organizatorii de anul acesta. Sa va reamintesc cine a sustinut “recitaluri”? James Brown, Kenny Rogers, Culture Beat, Paul Young, Boy George, Ray Charles, Enrico Macias, Dalida, Toto Cutugno, Patricia Kaas, Jerry Lee Lewis, Kylie Minogue, Diana Ross, Sheryl Crow, Zucchero, INXS, UB 40, Cyndi Lauper, Vaya con Dios, The Kelly Family, Boyz II Men, T.A.T.U, Scorpions, Ricky Martin, Simple Minds, Pink si Nino D’Angelo, Thomas Anders. Toti acestia cand erau in apusul carierei sau chiar pensionati.
Lasati ca vine in 2005 parca Aura Urziceanu…toata presa vuieste…si iata si recitalul…o reprezentatie infecta, o grimasa artificiala indreptata publicului, un playback jenant de prost facut, inregistrare de 30 de ani…Mai are rost sa mai spun ceva? Si i s-au dat “artistei” o gramada de bani.
S-au dat milioane pentru vedete placute de parintii nostril in tineretile lor. Si se mai mira ca nu au public sub 35 de ani…
Am particippat pe 9 mai in Iasi ,cu ocazia aniversarii a 600 de ani de atestare documentara, la un SPECTACOL al lui Goran BREGOVIC. A fost magnific (se pare ca nu are superlative acest cuvant). De ce nu se aduc astfel de artisti? Si a fost relativ ieftin…cu scena, toata aparatura si intrecul SPECTACOL tot a ajuns din ce am auzit la 75.000 de EURO.
Nici nu se poate face comparatie intre vedetele autohtone…si adevaratii muzicieni ai lumii.
Am ramas cu un gust amar. Se pare ca mergem din Rau in Mai Rau. Daca nu scapam de vedetele Generatiei Mall si de compozitiile lor infecte (Cream, Heaven, Simplu, Moga….si alte starlete) nu cred ca o sa mai prindem vreo finala de EuroVision (daca acesta va mai exista).

luni, 26 mai 2008

Kitsch sau Trendy?


Generatia Mall sub bisturiu....


Noua Generatie Barbie? Nu ca vad vreo diferenta...

Adica WTF?
Nu stiu altii cum sunt, dar mie mi se face rau cand dau fata in fata cu Generatia Mall.

WTF! Hainutele alea in “trend”….tenesi cu zorzoane cat mai colorate, pantalonasi cu fermoare si buzunarele, bluzite sau tricouase asortate cu tenesii (adica plina de aplicatii colorate si stralucitoare) si pentru fete posetele cu 10 mi de cureluse, sau sepculite ce aduc mai degraba cu un cuib de GAITA…La naiba! Era sa uit de bling-bling-uri (aici am spus deja totul cand le-am amintit), telefoane mobile(de la varsta la care nu stii inca tabla inmultirii)ca iti suni prietenii sa va intalniti in MALL si sa ai inca un mijloc sa deranjezi orele.

Si nesfarsitele “promenade” prin MALL…ca doar te vede careva si iti lasa un comment pe Hi5.

Snobism inoculat de la nastere? Sau pur si simplu imbeclitate?
Marele Caragiale a murit, dar se pare ca Goe inca da tarcoale…
Haine oribile…bunica se cruceste cand ii vede si se intreba de ce se imbraca saracii cu carpe.
Si parintii mai snobi(a se citi imbecili cu bani) care platesc sume enorme pentru un tricou, sume care ar fi suficiente pentru doua randuri de haine unui om mai simplu. Eu, vorba celor de la Parazitii, “ma inchin la suta de mii cu doua maini” si poate am o alta viziune asupra banului.
Haine ce par o combinatie de deseuri radioactive, voma, si mult sclipici sunt promovate cu OPULENTA (nu, nu e cuvant obscen, mai cititi si voi niste almanhe) agresiva si jignitoare de: starurile autohtone(CHESTIILE ACELEA CARE SE FAC CA CANTA sau CARE JOACA IN TELENOVELE). DACA LE SPUNEAM STARLETE SE SIMTEA JIGNITE. Nu arat cu degetul(ca mi-a spus mama ca nu e frumos) dar merita aruncato o privire spre Alexandra Ungureanu, Simplu, defuncetele Andre, defunctii AnimalY si lista poate continua.
Dar totusi…WTF !?!

Diacritice "moderne"

Dragutzilor shi dragutzelor
Adica WTF? Daca Nea' Bill Gates nu ne-a binecuvantat cu dragele noastre diacritice, daca tastatura iti este dusmana cand vrei sa scrii ceva in limba-ti materna....nu trebuie sa ne degeneram graiul stravechi...
Adica WTF? Daca Windows-ul, Linux-ul sau alte sisteme de operare nu ne iubesc pe noi romanii? Sau daca nenorocitele alea de software-uri ne ignora...si pentru literele noastre specifice trebuie sa instalam patch si sa ne reconfiguram tastatura?
Adica WTF? Daca eu am tastatura in limba Reich-ului si stau juma' de ora sa gasesc apostrofu' ? Daca ar mai fi trait regretatul George Pruteanu...poate mai aveam si eu cu cine sa folosesc limba romana fara denaturari.
Astea nu-s motive sa ne batem joc limba noastra natala... WTF
De ce naiba nu puteti vorbi normal?
Macar pe Becali il inteleg...dar pe voi?
Ce mortii si stramosii vostri..mergeti la scoala ca la promenada? Culoarul scolii este podium de prezentare.
Va intreaba cineva unde este Regiunea Lombara...va uita pe atlasul geografic...pentru ca in ora de biologie va dadeati mesaje pe telefon prin Bluetooth...
Shi dragutzul de Nechifor Lipan a avut Accident de Motocicleta caci dadea shuffle pe iPod...
Si ne miram de ce se ia nota 1,20 la BAC sau mai grav 1,90 la examenele de titularizare a cadrelor didactice...
Oare cine nu a vazut celebrele filmulete de pe YouTube in care ni se prezinta media de cultura a cetatenilor din SUA. Am ras, dar ar trebui sa plangem...

Va recomand cu caldura filmul IDIOCRACY.

Meditatie asupra lumii

Nu stim de unde venim si unde ne ducem.Viata noastra nu ar trebui sa fie o fuga continua dupa putere si bani, ci ar trebui sa ne intoarcem ochii si spre sufletele noastre chinuite. Nu stim ce ne asteapta dupa Moarte, Nimeni nu s-a intors sa ne spuna daca exista cu adevarat Rai sau Iad.
Poate nu exista si atunci cati dintre noi nu si-au irosit vietile in prefacuta credinta.
Credinta este un termen ambiguu, este un o stare de spirit dupa care ne ghidam vietile. Dar ca final al vietii in toate religiile este Raiul ca rasplata a credintei si a faptelor noastre „bune”.
Adevarul este ca ne pierdem credinta... Dupa cum spunea un om pe care-l respect foarte mult:”Cel mai mult ma tem de omul fara Dumnezeu”.
Orice religie are un Dumnezeu care este acelasi fie ca ii spunem Iisus, Alah, Budda sau altfel. Adevarul este ca ideea de baza a oricarei religii este existenta unui Dumnezeu si a unui loc unde suntem rasplatiti sau pedepsiti pentru viata pe care am avut-o.
De fapt conteaza ca atunci cand mori sa mori cu constiinta impacata ca ai facut ceva bun in viata.
Stau si ma gandesc cateodata... la noi, la ceea ce facem zi de zi. Nu facem altceva decat sa ne inchinam trupului. Si anume ce altceva facem : ne ingrijoreaza ce mancam, cum ne imbracam, unde mergem, unde locuim...
Nimicuri care ne ocupa aproape toata viata. Trupul este doar o schela pe care se sprijima spiritul. Viata noastra trebuie sa ne-o dedicam infrumusetarii sufletului nu trupului pentru ca in fata Domnului nu ne aratam cu ultimele lucruri scumpe pe care ni le-am cumparat, ci ne aratam cu sufletul ca un registrul al vietii noastre.
Cu toate acestea trupul are un efect decisiv asupra spiritului: un trup bolnav afecteaza sufletul deoarece nu ne gandim la viata spirituala, ci ne gandim mai mult la trup. Cu toate acestea trupul bolnav este ca un fel de curatire cu foc...
Trupul este o parte a existentei noastre, dar faptul ca incepe sa se descompuna si sa putrezeasca ma face adesea sa ma gandesc la el ca la coconul unui vierme de matase.
In mod normal coconul este abondonat dupa ce fluturele isi termina evolutia, dar coconul este extrem de valoros si de important. Fara cocon nu s-ar putea dezvolta fluturele.
Trupul este pentru noi ca un cocon din care sufletele noi iesim mai intelepti si mai frumosi...
Legatura dintre trup si suflet ca parti ale aceluiasi intreg poate fi gasita si in vorbele Antoine de Saint-Exupéry „Esentialul lumanarii nu este ceara care lasa urme, ci lumina...”.
In ziua de astazi nu ne gandim ca scopul nostru in lume ar trebui sa fie dobandirea unei linisti sufletesti care sa ne cuprinda in orice zi. De ce sa gandim ca doar pentru noi exista acest Univers, pe care il distrugem din „ratiuni economice”.
De ce nu ne dam seama ca nu trebuie sa adoptam strategia „dupa mine potopul”? De ce nu ne gandim la cei care vor fi dupa noi? De ce sa decidem noi ce viitor vor avea? Oare nu suntem discriminatorii in egoismul nostru? De ce le interzicem celor care vor fi sansa cel putin de a vedea unele locuri, fiinte de care noi ne bucuram acum, dar le si distrugem?
Poate ca scopul nostru in viata ar trebui sa fie acela de a ramane in constiinta semenilor ca niste oameni care au facut ceva pentru viitorul foarte nesigur care asteapta sa vina.
Daca sramosii nostri nu ar fi avut intuit ca doar impreuna ne putem apara si hrani astazi nu noi ci alte specii ar fi condus lumea...
Ne laudam cu statutul nostru de oameni, dar uitam ce ne-a facut sa fim astazi ceea ce suntem: Solidaritatea-sentiment care ii determina pe oameni sa se ajute reciproc.
Dar uitam ca fara solidaritatea celor de acum zeci de mii de ani nu am fi ajuns nicaieri.
In loc sa incercam sa facem din planeta aceasta un loc mai bun pentru noi si pentru cei care nu s-au nascut inca noi cheltuim miliarde de dolari anual pentru a ne inarma cu arme foarte performante, dar care ne pot distruge intr-o clipita.
De ce nu putem folosi acei bani(pe care contribuabilii ii platesc statului sub tot felul de taxe si impozite stupide) pentru a gasi si folosi noi surse de energie nepoluanta?
Acesti bani ar fi suficienti pentru a stinge setea a milioane de oameni care nu au avut norocul de a se naste intr-un spatiu geografic cat de cat mai binecuvantat, dar...
Sau am putea amenaja parcuri, locuri de joaca pentru copii...?
Sau... , sau...
De ce sa omori pe cineva doar oentru ca sta in calea afirmarii tale personale? Nimeni nu ar trebui sa decida cand va muri oricare dintre noi deoarece viata este darul suprem pe care l-am primit si trebuie sa de bucuram de ocazia de a fi pe acest Pamant si sa ne dovedim demni de ceea ce am primit.
Este mult mai usor si mai ieftin sa tai un copac decat sa plantezi unul.
In general este mai usor sa faci un lucru rau decat unul bun...
Facem mai mult rau fara sa ne dam seama decat ne-am putea imagina...Simplul fapt ca intoarcem spatele cuiva care cerseste cand am putea sa-l ajutam ne murdareste sufletul...Am putea sa-l ajutam, dar intarziem la serviciu sau alte motive de genul acesta ne sunt mult mai la indemana.
De fapt ne si jenam de cei din jur sa ajutam un sarman om...Oare ce va crede X sau Y? De ce sa ne pese de parerea celor din jur, la urma urmei noi ne caram sacosele unei batrane sau ridicam un om cazut la pamant.
Am trebui sa fim mandri de faptul ca am putut ajuta un om si nu ar trebui sa radem de necazul acestuia.
Apare intre oameni si discriminarea de ordin intelectual, ceva de genul: eu sunt un geniu, tu esti un ratat, o povara pentru omenire. Adevarul este ca fiecare dintre noi primeste la nastere daruri divine: ratiune, imaginatie, diplomatie...
Daca nu sunt la fel de bun la scoala ca tine nu inseamna ca sunt mai prost ca tine, doar ca ma pricep mai bine la lucruri care nu se fac in scoala si la care tu te uiti „ca la avioane”.
Problema cu intelingenta este relativa: adica se schimba in functie de unghiul din care privesti lucrurile. De aceea fiecare dintre noi este genial in felul sau doar ca exista problema imposibilitatii de a alege...
La un moment dat trebuie sa-ti abandonezi visul pentru a urma o scoala care o detesti, dar care trebuie sa o urmezi pentru ca in zilele noastre a bucata de hartie pe care scrie important „Diploma” si care iti decide viitorul si pentru ca nimanui nu-i pasa ce poti tu cu adevarat sa faci.
Exista situatii paradoxale in care un ins cu diploma este incompetent in domeniul in care este calificat si un ins care se pricepe de minune, dar nu are diploma se prezinta la un concurs pentru un loc de munca. Cine va fi ales? Ati ghicit cel cu dipoma deoarece cel fara nu este luat in consideratie.
Daca exista asa cum spun buddistii reincarnare ca forma de viata ulterioara? Si daca din ghinion nu ne mai reincarnan in trupul unui om sarman care va trai peste doua sute de ani atunci cand va fi foarte greu de trait pe aceasta planeta?
Atunci poate ca iti va parea rau ca nu te-a ingrijorat soarta celor ce urmau sa vina...
Nu voi apuca timpurile cand oamenii vor calatori printre stele, dar macar ii pot ajuta si pot spera ca cineva se va gandi si la mine ca la unul din eroii lumii.
Nu acordam respectul cuvenit celor ce nu mai sunt, car care au schimbat lumea prin inventiile lor sau prin ce au spus intr-un moment cheie al Istoriei. Memoria acestor oameni altruisti ar trebui cinstita de fiecare dintre noi si ar trebui luati drept exemplu al solidaritatii umane ce a dainuit peste milenii.

TO BE CONTINUED...